În anul 1961 pe baza unor suprafețe din pădurile fostelor gospodării silvice Călineşti şi Cugureşti şi a terenurilor degradate inapte pentru folosinţe agricole ale colhozurilor şi sovhozurilor în conformitate cu Hotărîrea Sovietului de Miniştri din 15 februarie 1960 şi ordinul Ministerului Agriculturii Nr. 401 din 13 decembrie 1960 în componenţa a două ocoale silvice: Răuţel şi Sîngerei. Cu timpul suprafaţa gospodăriei s-a mărit şi la amenajarea din an. 1965 constituia de acum 2901 ha, inclusiv acoperite cu păduri 1525 ha. Din totalul suprafeţei numai pe 106,7 ha se erau păduri corespunzătoare tipurilor naturale fundamentale de bază. Restul constituiau arborete artificiale, create pe terenuri neproductive inapte folosinţelor agricole. Pe parcursul următorilor 45 ani suprafaţa totală a gospodăriei silvice Bălţi a continuat să se mărească preponderent în rezultatul acceptării a noi terenuri degragate de la gospodăriile agricole şi primarii.
Fig. 1. Dinamica creşterii suprafeţelor fondului forestier al ÎS ÎS Bălţi.
FONDUL FORESTIER AL ÎNTREPRINDERII DE STAT „ÎNTREPRINDEREA PENTU SILVICULTURĂ BĂLŢI"
- starea actuală şi de perspectivă
Suprafaţa totală a Întreprinderii Silvice de Stat Bălţi, conform datelor de evidenţă a fondului forestier la data de 01.01.2011 alcătueşte 11979 ha, care este repartizată pe categorii de folosinţă astfel: păduri şi terenuri destinate împăduririi 10091ha (84%), terenuri afectate gospodăririi pădurilor 1581,1ha (14%) şi terenuri neproductive 207 ha (2%).
Toate pădurile şi terenurile destinate împăduririi, după datele amenajării silvice din anul 2005 sînt încadrate în grupa I funcţională şi au următoarele funcţii: protecţia terenurilor vulnerabile la eroziuni pe agrile, nisipuri şi petrişuri cu înclinare mai mare de 20 grade - 1716,3 ha; plantaţii forestiere executate pe terenuri degradate - 7694,2ha; păduri parc şi alte păduri de recreere de intensitate funcţională ridicată - 979ha; benzi de păduri, parcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicaţie importante - 164,9ha. Indicele de utilizare a fondului forestier este de 95,4%, arii protejate -71,6 ha. Altitudinea teritorială variază între 60 şi 325 m.
Fig. 2. Suprafeţele din grupa I pe categorii funcţionale.
2A - Protecţia terenurilor vulnerabile la erozie
2E - Plantaţii pe terenuri degradate
4A - Păduri parc şi alte păduri de recriere
4I - Păduri dealungul căilor de comunicaţie importante
5C - Arii protegate
Ca mare unitate de relief pădurile se situează în întregime în regiunea de dealuri joase. Sunt toate categoriile de expoziţii de la însorite la umbrite. Înclinarea variază între 5 şi 36 grade, predominînd înclinările moderate (pînă la 16 grade).
Din punct de vedere climatic, gospodăria se situează în sectorul de climat continental moderată, subţinutul climatic al climei de dealuri joase cu temperatura medie anuală 8,7 grade şi precipitaţii medie anuale 445mm. Solurile cu ponderea mare sunt soluri desfundate (58%) provenite de regulă din soluri agrilo-iluviale degradate. Tipurile actuale de pădure sunt artificiale (99%)-
Staţiunele sunt de productivitate inferioară, mai rar mijlocie, uneori la limită inferioară de existenţă a vegetaţiei forestiere.Se constată indentificarea unui singur tip de staţiune pe întreg teritoriu.Avînd însă în vedere în principal condiţiile climatice, cu un indice de ariditate situat aproape de limetele de uscăcune, configuraţia terenului,solurile şi caracteristicile lor care influenţiază pozitiv s-au negativ dezvoltarea vegetaţiei,în cadrul acestei staţiuni se individualizează microstaţiuni specifice: de versanţi superiori umbriţi cu ciornoziomuri erodate, desfundate, lutoase, grele, edafic miglociu, apte pentru cultura stegarului, frasinului, cireşului, paltimuilui; de versanţi superiori însoriţi, cu erodisoluri, ciornoziomuri carbonatice, apte pentru cultura sălcioarei şi cătinei; de versanţi inferiori însoriţi cu erodisol, ciornoziom carbonatic s-au salinizat, apte pentru cultura stejarului, frasinului, ulmului, cireşului; de platouri şi versanţi cu expoziţii diferite, ciornoziomuri şi erodisoluri salinizate, inapte culturilor forestire şi alte microstaţiuni.
De aici şi gospodărirea fondului forestier în gospodăria silvică ,,Bălţi" are şi va avea în viitor un caracter intensiv şi va trebui să fie făcută în mod diferenţiat ţinînd cont de condiţiile staţionale foarte diverse a teritotiului ce se află la limită de vegetaţie a speciilor forestiere. În mcrostaţiunile forestiere extreme ca condiţii de vegetaţie se plantează numai sălcioară şi cătină, deoarece alte specii nu rezistă, rolul vegetaţei în aceste terenuri fiind numai de protecţie a solului şi stăbilirea procesului de eroziune.În staţiunele cu condiţii mai bune se întroduce stejarul ,frasinul,paltinul, cireşul.Ca urmare a faptului că pînă la prezent pentru fixarea solului s-a folosit cu precădere salcîmul, se recomandă întoducerea lui şi în continuare, dar numai acolo unde conţinutul de carbon în sol este mai mic de 10% şi agrilă nu mai mult de 30-40% şi fără săruri solubile.
Prin aplicarea acestor lucrări se recoltă ca produse secundare după lucrările de îngrijire-2332mc anual şi prin lucrări speciale de conservare prin care se urmăreşte revitalizarea arborilor de salcîm 10000mc de pe suprafaţa de 240ha anual.
Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor din cadrul gospodăriei cuprinde următoarele lucrări: degajări-3,3ha anual; curăţiri -214ha cu un volum de 390mc; rărituri-174ha cu un volum de 1942mc, tăieri de ijienă 283ha, cu un volum de 1728mc . Se produc lucrări de ajutorare a regenerării naturale pe o suprafaţă de 60 ha anual.
Fig. 3. Volumul masei lemnoase obținute de la toate tăierile în ÎSS Bălţi a.a. 2004 - 2010
Lucrările speciale de conservare cuprind următoarele intervenţii.
- Efectuarea lucrărilor de igienă, care constă în principal din extragera arborilor uscaţi s-au în curs de uscare, arborii rupţi de vînt şi de zăpadă , arbori bolnavi atacaţi de dăunători. În cazul cînd prin extragerea lor se crează goluri se execută lucrări de ajutorare a rejenerării naturale s-au de împădurire.
- Creare sau provocarea nucleelor de regenerare naturală, prin efectuarea de extracţii a arborilor ajunşi la vîrsta cînd efectele lor de protecţie încep să scadă.
REGENERAREA PĂDURILOR LA ÎNTREPRINDERII DE STAT „ÎNTREPRINDEREA PENTU SILVICULTURĂ BĂLŢI"
Regenerarea pădurilor în ÎSS „Bălţi" are loc pe cale naturală, artificială şi mixtă. Pînă nu de mult, în legătura cu preluarea unor suprafeţe consideabile de terenuri impracticabile în agricultură, precum şi a aplicării tăerilor de conservare rase (in parchete mici), o pondere majoritară au avut-o lucrările de creare a culturilor silvice. Începînd cu anul 2010 lucrările de creare a culturilor silvice au început să se micşoreze considerabil din cauza lipsei de terenuri şi finanţare insuficientă.
În această ordine de idei s-a convenit menţionarea suprafeţelor de salcîmete care cresc în staţiuni forestiere şi care curînd vor deveni apte pentru stejar şi alte specii valoroase (după 2-3 generaţii). Pe aceste suprafeţe se produc lucrări de ajutorare a regenerării naturale.
Trecerea de la regenerarea artificială la cea mixtă şi naturală a fost cauzată de refacerea arboretelor actuale: cvercineelor, salcîmetelor s.a. asigurîndu-se continuitatea pădurilor.
GOSPODĂRIA CINEGETICĂ LA ÎNTREPRINDERII DE STAT „ÎNTREPRINDEREA PENTU SILVICULTURĂ BĂLŢI"
ÎSÎS „Bălţi" gestionează circa 6260 ha terenuri de vînătoare, amplasate în fondul forestier de stat. Din acestea 757 ha păduri sînt atribuite în arendă SRL „Demeder-Com". Fauna cinigetică din ÎSS „Bălţi" este reprezentată de mistreţ, căprior, iepure, vulpe ş.a.
Numărul anumalilor sălbatice variază de la an la an, dar în ultimii ani numărul lor sporeşte.
Conform ordinului Nr. 182 din 21.08.1999 al AS „Moldsilva" a fost stabilită bonitatea IV a terenurilor de vînătoare pentru ÎSS Bălţi pe o suprafaţă de 3500 ha. Condiţii mai bune de dezvoltare conform bonităţii şi punctajului determinat au speciile de vînat mistreţ, căprior, fazan şi altele. Suprafaţa destinată hranei vînatului satisface necesităţile pentru hrana vînatului, însă pe timp de iarnă se face hrana suplimentară cu fîn, frunzari, grăunţoase şi alt. Pentru aceasta se construiesc anual şoproane pentru păstrarea hranei, treuci pentru sare, adăpători, sectoare pentru hrana fazanilor. În anul 2008 în ocolul silvic Chişcareni a fost construită o Făzănărie pentru 1000 de capete. E de menţionat faptul, că anual cheltuielele efectuate în scopul protecţiei şi reproducerii vînatului se măresc,ceia ce încă nu se poate spune despre venituri.
PĂDURILE ŞI VEGETAŢIA FORESTIERĂ DIN AFARA FONDULUI FORESTIER AL ÎNTREPRINDERII DE STAT „ÎNTREPRINDEREA PENTU SILVICULTURĂ BĂLŢI"
Conform cadastrului funciar, la 01.01.2011 suprafaţa pădurilor aflate în gestiunea altor deţinători (primării, gospodării agricole etc.) constitue în zona de activitate a ÎSS Bălţi pe raioane:
Sîngerei - 899 ha (toate primariile)
Făleşti - 127 ha (prim. Hiliuţi, Pompa, Reuţel,Natalievca, Mărăndeni)
Floreşti - 147 ha ( prim. Nicolaevca, Prajila)
Ele sînt reprezentate prin păduri cu funcţii de protecţie a cîmpurilor şi solurilor şi au fost plantate pe parcursul ultimilor 30-40 ani pe terenuri inapte pentru agricultură. Specia de bază plantată pe aceste terenuri este salcîmul. Pădurile respective sînt dispersate în sectoare mici, amplasate în extravilanul localităţilor şi supuse intens factorilor antropici (păşunatul şi tăierile ilicite, depozitarea deşeurilor şi resturilor menajere etc.), acţiuni care influenţează negativ asupra lor.
Fondul forestier nu include perdelele forestiere de protecţie a cîmpurilor, a căilor de acces, grupele de arbori din perimetrul oraşelor şi altor localităţi:
raionul Sîngerei - 797 ha (toate primariile)
raionul Faleşti (Hiliuţi, Pompa, Reuţel, Natalievca, Mărăndeni) -121 ha
raionul Floreşti (Nicolaevca, Prajila) - 69 ha.
Primăriile şi întreprinderile agricole nu au personal specializat şi în consecință acestea devin obiectul tăierilor nelegitime de proporţii.